Se începe cu pregătirea cojilor de mini tarte, care trebuie să fie coapte corect, ușor aurii și complet răcite înainte de orice umplere. Este un pas foarte important, pentru că dacă sunt chiar și ușor calde, vor afecta textura cremelor.
După ce cojile s-au răcit, urmează un pas esențial, pe care mulți îl sar, dar care face toată diferența. Interiorul fiecărei tarte se unge cu un strat subțire de ciocolată amestecată cu alune mărunțite. Ciocolata trebuie să fie topită și ușor fluidă, nu fierbinte. Se întinde rapid pe bază și puțin pe margini. Acest strat are rol de protecție și nu permite gemului sau cremelor să înmoaie coaja. Practic, creează o barieră crocantă și adaugă și un gust foarte plăcut.
Se lasă câteva minute până când ciocolata se întărește complet. Vei observa că la atingere devine fermă și ușor lucioasă.

Pentru crema de mascarpone și ciocolată albă, se începe prin topirea ciocolatei. Se face lent, cu răbdare, pentru a nu o arde. După topire, se lasă la răcit până ajunge la temperatura camerei. Este foarte important acest detaliu, pentru că o ciocolată prea caldă va strica crema.
Mascarponele rece, direct din frigider, se mixează foarte puțin, doar cât să devină cremos și ușor de lucrat. Nu trebuie bătut excesiv. Se începe apoi incorporarea ciocolatei albe, turnată în fir subțire, în timp ce mixerul merge la viteză mică. Vei observa cum crema începe să se lege și să devină mai densă.

Se adaugă smântâna pentru frișcă bătută, împreună cu extractul de vanilie. Se continuă mixarea până când crema devine aerată, fermă și fină. Nu trebuie mixată excesiv, doar până când își menține forma.


Pentru un aspect frumos și curat, crema se pune într-un poș. Acest lucru ajută nu doar la estetică, ci și la controlul cantității din fiecare tartă.
În fiecare coajă pregătită se pune mai întâi un strat subțire cremă, apoi gem de zmeură. Nu trebuie mult, doar cât să acopere baza. Apoi se adaugă crema de mascarpone cu poșul, formând un moț elegant. Deasupra se pun afine proaspete, care aduc culoare și un gust ușor acrișor ce echilibrează dulceața.

Pentru crema de cocos, se amestecă laptele condensat cu untul moale până când compoziția devine omogenă și cremoasă. Se adaugă treptat fulgii de cocos și laptele praf. Este important să nu îi pui pe toți deodată, pentru că textura trebuie controlată. La final trebuie să obții o compoziție densă, ușor modelabilă, asemănătoare cu interiorul bomboanelor Raffaello.


La asamblarea tartelor roșii, se începe la fel, cu un strat fin de gem de zmeură. În mijloc se așază o migdală opărită, fără coajă. Acesta este elementul-surpriză, care adaugă textură și face desertul mult mai interesant.
Se adaugă crema de cocos peste migdală, acoperind complet interiorul. Se presează ușor pentru a se fixa bine în coajă. Deasupra se adaugă o jumătate de căpșună sau o felie, pentru un aspect proaspăt și festiv.


La final, toate tartele se păstrează la frigider cel puțin 1-2 ore înainte de servire. În acest timp, cremele se stabilizează, aromele se combină și rezultatul devine exact cum trebuie: echilibrat, fin și ușor de savurat.